Ani la rând m-am tot întrebat ce-l face pe om un antreprenor și dacă această gândire este rezervată doar pentru cei care își creează propriul business.

Mi-am pus întrebările astea pentru că m-a lovit și pe mine sindromul impostorului în diferite momente. Cine naiba sunt eu să-mi zic "antreprenor"? Doar antreprenorii au angajați și cifre de afaceri cu multe zerouri. În euro.

Câteodată este greu să îți zici ceea ce ești. Designer, patron, senior etc. Totul se rezumă la acceptarea rolului tău. Este un salt mental pe care trebuie să îl faci.

Și totuși, când îți spui cu încredere ceea ce ești? Când ai acumulat experiență măsurată în ani serioși? Sau poate... niciodată?

Îmi dau seama că e vorba, de fapt, despre o amânare. Nu-ți spui ceea ce ești pentru că nu te simți pregătit. Problema e că niciodată n-o să te simți complet pregătit. E ca și cu momentul "potrivit" să faci un copil — nu există. Până când... îl faci. :))

De 4 ani am urmat calea antreprenoriatului. Nu recunosc că sunt antreprenor în mod public pentru că face parte mai mult din strategia mea actuală de poziționare. Dar am caracteristici și gândiri antreprenoriale cât cuprinde (știu io unde 😄, da mai știu și câte mai am de învățat).

În timp mi-am format o idee destul de clară despre ce-l face pe om "antreprenor".

Am să fiu biased în acest newsletter și am să gravitez mai mult către freelancing sau one person business. Cu toate astea indiferent dacă ești freelancer sau angajat, cu toții avem într-o anumită măsură o gândire antreprenorială, chiar dacă suntem sau nu conștienți de asta.

O gândire antreprenorială te transformă într-un om foarte valoros.

Voi scoate în evidență câteva trăsături specifice gândirii antreprenoriale, cu speranța că le vei recunoaște în tine și le vei folosi și mai mult.

Începi să gândești în termeni de „what’s in it for me?” ( ROI — return of investment)

Când ești „nou-născut" în domeniu, tot ce ai în minte e să creezi proiecte cât mai cool și să impresionezi pe toată lumea cu creativitatea ta.

"ROI ce? Lasă-mă să trag de pixelii ăia!"

Când începi să te maturizezi, începi să îți dai seama că timpul tău este limitat și că fiecare minut pe care îl investești trebuie să aducă ceva înapoi. Și nu doar aplauze virtuale și like-uri pe social media.

Faza e că, nu-i doar despre bani. ROI-ul se poate măsura și în altceva: cunoștințe, timp economisit, stres redus.

Eu de exemplu, m-am lăsat de Netflix (95-ish%) de multă vreme. Cred că urmăresc câte un film (seriale deloc) de 2 ori pe lună. Asta pentru că nu simt că primesc ceva concret înapoi. Ba mai mult, plătesc cu timpul. E dopamină ieftină.

Concomitent cu ROI, începi să te gândești și la costurile de oportunitate.

Ce altceva poți face cu 30 de ore pe lună, dacă nu stai cu ochii în Netflix?

Ce altceva poți face cu 10 ore petrecute pe telefon pe săptămână (40 pe madafokin' lună)?

Când începi să înțelegi magnitudinea acestor costuri de oportunitate, perspectiva ta se schimbă radical. Nu-i mai bine să citești trei cărți și să acumulezi cunoștințe care-ți pot transforma viața? Sau să lucrezi, în sfârșit, la portofoliul ăla pe care-l tot amâni?

În esență, totul se reduce la alegerile pe care le faci.

Prioritizezi timpul ca o resursă limitată

Înțelegi cât de mult contează timpul tău, cât și timpul altora.

Să ai totul în cap și să wing it nu mai merge. Fiecare zi devine o pânză pe care, cu bună știință, trasezi câteva tușe din timp.

Când îți planifici toate activitățile, îți protejezi timpul. La tot pasul găsești "hoți" care vor să-ți fure din timp și atenție.

Nu zic, este fain să fii generos/generoasă cu timpul tău, dar ne întoarcem la punctul întâi. Tu ce ROI ai din cheltuiala acelui timp?

Aș fi un dobitoc să vorbesc despre valoarea timpului, fără să îți zic măcar puțin cum procedez eu (long story very short).

Eu merg după filozofia că "dacă nu-i în calendar, nu există". Fiecare săptămână îmi este deja ocupată în proporție de 45%, în intervalul (5:00-17:00) care înseamnă sport, citit, creație de conținut și lucruri administrative sau de business (nu-mi plac, da tre' să le fac).

Restul de 55% reprezintă client work, întâlniri și alte activități neplanificate.

Nu am nevoie de mai mult.

Ariile principale din viața mea sunt: personale / familie (verde), business (albastru), content (mov), Librăria de Design (galben), alte activități (gri).

Așa arată săptămâna "default". Ce-i fain e că am o flexibilitate destul de mare să îmi adaptez întreaga săptămână pe măsură ce apar activități noi de făcut. Dar, overall iau decizii informate în funcție de acest calendar standard.

Oricât de mult ai vrea să crezi că ai timpul sub control, din păcate nu-i așa. Modul în care folosești timpul eficient este strâns legat de atenția pe care o acorzi lucrurilor pe care le faci.

Îți dezvolți o viziune pe termen lung

Viziune nu înseamnă "wishful thinking".

"Visez că am bani câcălău."

"Să mă plimb cu yacht-ul pe apa sâmbetei."

Printr-o viziune mă refer să "lovești" cele mai importante arii ale vieții (sănătate, finanțe, relații, familie, dezvoltare personală) și să trăiești în conformitate cu acea viziune.

Viziunea în principal este de natură internă. Personală, dacă vrei. O dezvolți constant, în timp. Totuși dacă vrei să îți sporești gradul de "responsabilizare" poți să o faci publică.

Acum că am spus asta, am să fac ceea ce nu aveam în plan să fac. Îți arăt ce se întâmplă în creierul meu "behind the scenes" — cel puțin la nivel de viziune pentru inspirație (sper). În acest fel mă voi simți și mai responsabil să walk the talk.

Scrisă în 2016

Rezultatul palpabil al gândurilor mele este creativitatea.

Fie în scris, fie grafic, trebuie să aducă o reală valoare și să inspire lumea. Modul în care spun și fac lucrurile trebuie să fie sincer, nu doar de dragul de a le face. Unul dintre cele mai importante scopuri este să învăț, prin a-i învăța pe alții, să explic pe înțelesul tuturor, să arăt cât de ușor se pot face lucrurile și să motivez.

Nu pot accepta scuze și trebuie să fiu prezent, în prezent, dând înapoi necondiționat ceva valoros.

Nimic nu se poate face dacă nu ai oamenii care să te sprijine, așa că trebuie să ajut necondiționat de fiecare dată când pot și mi se cere.

Fun fact, este că am printat textul ăsta și l-am lipit pe oglinda din baie și în fața WC-ului, să-l pot citi cât mai des. La un moment dat cineva mi-a spus că a avut cel mai inspirațional number two din viață. Ce puteam face. M-am bucurat 😂💨

Scrisă în 2024 (Ianuarie)

În 15 ani, mă regăsesc în mijlocul unei comunități vibrante de creativi din diverse domenii, pe care am susținut-o în dezvoltarea ei.

Librăria de Design, este nr. 1 pe piața formatoare de creativi prin educație non-formală caracterizată prin metode constructive de gândire și aplicare practică a cunoștințelor. Librăria de Design este un cuib. Un hub cu mii de creativi.

Profesional, sunt o voce respectată în industria designului, împărtășind idei care contribuie la progresul oamenilor prin conținut online, cât și prin public speaking. Sunt independent financiar, petrec timp de calitate alături de familie, călătoresc mult și contribui la transformarea în bine a oamenilor.

Locuiesc într-o casă elegantă și discretă, cu un design modern și ecologic, care oglindește valorile mele personale, învăluită de o grădină ce îmi alimentează inspirația.

Am un nivel de fitness considerabil superior mediei și sunt recunoscut ca tipul de persoană care pune mare accent pe îngrijirea propriei sănătăți.

Viața mea este o dovadă vie a convingerilor mele care subliniază intenționalitatea și luarea proactivă a deciziilor în locul pasivității.

În fiecare săptămână, luni în jurul orei 8:30 citesc cu voce tare textul.

Sună ciudat că fac asta, așa-i? Call it bull 💩. Știu cum pare. Dar asta-i realitatea pe care mi-am creat-o în prezent și care îmi servește ca busolă.

Might change it later? Not really. Dar updates cu siguranță va mai avea.

Care este diferența dintre cele două viziuni? În esență, nucleul a rămas același în ultimii 8 ani. Cea de-a doua viziune este însă mult mai concretă, gândită pe termen lung și cuprinde mai multe arii importante din viața mea.

No, dar ne auzim peste 15 ani să-mi spui dacă m-am ținut de treabă sau am mâncat rahat.

Nu te uiți la banii din contul bancar și te bucuri

Aici intrăm în relația de love-hate cu banii. Îți place să-i primești, dar urăști să-i dai. Clasic.

Și totuși, într-o dimineață pe la ora 9:41, te loghezi în contul tău de ING / BT / etc. și te uiți la suma din contul curent. Inima îți tresare de bucurie. Ai bani pentru tot felul de lucruri. Închizi pentru o clipă ochii și îți imaginezi câte poți cumpăra cu ei. Posibilitățile sunt interminabile.

No și la un moment dat realitatea îți fu*e o palmă din fundul grădinii și îți zice că de fapt o bună parte din banii ăia nu sunt ai tăi ci ai statului🤌.

Nu te uiți la banii din cont și te bucuri, te uiți la banii din tracker (sau în platforma în care îți monitorizezi așa-numitul cash-flow).

Fără îndoială, poți pierde cu ușurință șirul cheltuielilor și al încasărilor. De aici provine o bună parte din stres, care la rândul său duce la decizii total neinspirate.

Cifra aia din contul bancar este doar o vrajă. Nu zice nimic. Când începi să îți monitorizezi de-adevăratelea cifrele, vezi cum stau lucrurile în realitate.

Și nu, nu faci asta la fiecare sfârșit de lună. O faci la fiecare cheltuială și la fiecare încasare. Sistematic, pe măsură ce apar ocaziile.

Îți oferi singur/ă ocazia să decizi care sunt pașii următori în fiecare zi din săptămână.

Par example. Când te uiți la sfârșitul lunii august și vezi că ești pe profit, parcă altfel îți permiți să-ți cumperi un ceva nou.

Ia cu tine următoarele idei

1. ROI-ul nu e doar un termen de aruncat în ședințe, ci un mod de a-ți evalua eforturile și rezultatele.
2. Modul în care folosești timpul eficient este strâns legat de atenția pe care o acorzi lucrurilor pe care le faci. Protejează-l că se termină.
3. Dezvoltarea unei viziuni pe termen lung îți permite să îți aliniezi acțiunile zilnice cu obiectivele cele mai importante din viața ta.
4. Lasă contul bancar. Monitorizarea constantă a cash-flow-ului îți oferă control real asupra finanțelor și îți permite să iei decizii inteligente.