ediția 18
Dacă vrei să devii un nomad digital și să lucrezi din diferit colțuri ale lumii, whoop whoop! Cheers to you! Este o experiență extraordinară, atât pentru a te familiariza cu alte culturi, cât și pentru a te cunoaște mai bine pe tine însuți, fiind o alegere care presupune adaptabilitate și o oarecare doză de curaj.
Ca freelancer, este destul de ușor să poți să călătorești și să câștigi bani în același timp, iar dacă ești angajat, poate fi la fel de ușor, pentru că de câțiva ani au apărut multe companii cu politică de “work from anywhere” care îți permit treaba asta.
Cu toate acestea, există anumite aspecte pe care musai să le iei în considerare dacă vrei să începi aventura ta de digital nomad.
În primul rând, este important să te asiguri că ai o sursă stabilă de venit. Ca freelancer, îți recomand să îți construiești o bază solidă de clienți sau să îți diversifici sursele de venit (ex. să faci un curs pe care să îl vinzi - este o sursă de venit evergreen).
În al doilea rând, asigură-te că ai tot echipamentul de care ai nevoie pentru a lucra din alte părți.
Pro tip: când îți iei cazare, asigură-te că ai net. Se mai întâmplă ca unele cazări să nu aibă net și să nu menționeze nicăieri treaba asta. 😅
În al treilea rând, planifică-ți din timp călătoriile și asigură-te că ai toate documentele de care ai nevoie: pașaport, vize ș.a.m.d. Ah da, iar dacă plănuiești să mergi în zone tropicale, de exemplu, fă un mic research în privința vaccinurilor recomandate pentru fiecare țară în parte.
O altă chestie importantă: asigurarea medicală. Caută o asigurare medicală valabilă pentru țara în care călătorești, care să te protejeze în cât mai multe posibile situații. Știu că mulți merg pe premisa ”bine acum, fix mie o să mi se întâmple ceva?”, daaaar better safe than sorry. Mai ales că serviciile medicale în alte țări pot să te usture super tare la buzunar dacă nu ai o asigurare. Ah da! Și salvează-ți întotdeauna numerele oficiale de urgențe din țara respectivă (poliție, ambulanță etc.).
Dacă ești solo traveler, pot să apară situații în care ai nevoie de ajutorul altor oameni. Asigură-te că ai câțiva oameni pe care poți să te bazezi în caz de o urgență.
Dacă nu știi pe nimeni în țara în care mergi și îți dorești să îți faci prieteni, îți recomand să faci un mic research pentru a afla dacă există comunități de digital nomads în zona respectivă. De regulă găsești destul de ușor astfel de comunități. Partea faină este că multe dintre ele organizează și evenimente de socializare, sooo feel free to join!
Bun, și acum hai să vorbim un pic și despre elefantul din cameră. Călătoriile sunt fun și este posibil să îți dorești să descoperi cât de mult posibil din locul în care te afli. Uneori poate mai uiți că nu ești într-o vacanță continuă și că tre să mai și muncești. Heads-up pentru organizarea timpului și a productivității!
Last, but not least, este important să faci un research despre culturile și obiceiurile oamenilor din țara în care călătorești și să te adaptezi la ele. În felul ăsta te vei integra mai ușor în comunitățile locale și vei avea o experiență overall mai plăcută.
În această ediție lumina orbitoare a Spotlight-ului pică pe @litereledenisei. Pun intended desigur. Denisa Micorici este o Hermione a scrisului de mână, care te poartă în lumea literelor cu penița ei magică. Și nu, nu e vorba despre facultatea de litere de la UBB, ci de caligrafia aia raw care îți încântă ochii.
Cea mai mare dorință a ei este ca lumea să petreacă timp de calitate făcând ce îi umple de bucurie și liniște, fără să caute validarea altora.
Poți da un follow Denisei aici @litereledenisei, Facebook, denisamicorici.ro
Da. Sindromul impostorului nu mi-e deloc străin și odată cu el apare inevitabil descurajarea și implicit blocajul creativ. Pe mine și burnout-urile mă duc tot la creative block-uri. Adevărul e că încă sunt în căutarea leacului miraculos de-a ieși din blocaje creative, dar ce am găsit că mă ajută pe mine este să mă rup de ceea ce fac, o pauză în care să îmi îndrept gândurile și energiile în altă direcție, plimbări sau activități ușoare afară, odihnă și într-un final încercat să reaprind focul entuziasmului. Entuziasmul e catalizatorul pasiunii pentru mine, când apare entuziasmul apar ideile și dorința de a încerca și căuta. Asta e și rețeta care mă ajută să îmi recâștig încrederea când e clintită de voci negative. Mă detașez, revin doar când nu mai gândesc la cald să analizez dacă pot scoate ceva constructiv din critică, implementez dacă cred că e util, trec mai departe la pasiunea mea dacă nu e.
Mi-ar plăcea ca oamenii să își amintească de mine ca o persoană caldă, deschisă, dornică mereu să le transmită pasiunea ei, o persoană care le-a arătat frumusețea literelor prin ochii ei și i-a motivat să exploreze și ei arta caligrafică.
Cartea gesturilor - Peter Colett, poate fi achiziționată de aici.
Cartea expune diverse aspecte psihologice ale gesturilor și limbajului corpului într-o manieră super simplistă, fiind ușor de parcurs și înțeles. Collett și-a dedicat capitolele unor subiecte precum dominanţa, subordonarea, conversaţia, salutul, anxietatea, minciuna, gesturi ale politicienilor, gesturile regale, cele cu tentă sexuală, cele ale fumătorilor şi chiar şi cele împrumutate de la străini.
Las mai jos niște idei mișto pe care le-am învățat din cărticica asta:
Wikipedia sucks big time la designul siteului. Dacă tot nu au reușit să își facă un face-lift de bun simț, la-s că sunt plugin-uri de Chrome care să facă asta. Instalează-ți Wikiwand și schimbă experiență utilizatorului când mai citești una alta.
Dacă ai pățit și tu să ai o discuție aparent promițătoare cu un potențial client, dar să realizezi ulterior că nu sunteți compatibili la buget, încă se mai poate salva ”relația”.
Clienții au în general obiecții când vine vorba de preț și chiar dacă vii cu răspunsuri bune și clarificatoare, băăăi tot nu poate lua o decizie să zică “da”. Ceva îl oprește. Asta înseamnă că încă mai ai de spat și de clarificat.
Dacă prețul este marea lui problemă iată două modalități prin care poți să-l faci pe client să bată palma cu tine.
Oferă-i posibilitatea să plătească în mai multe tranșe
Nu-i ca și cum prețul e mai mic. Nu? Atâta că în loc de 2-3 transe cât ai cere în mod normal, clientul poate plăti în mai multe. Psihologic asta îl poate liniști pe client, pentru că are timp să își planifice banii și nu se simte presat.
Poți să îi ceri avans de 20% în loc de 50%
Este no-brainer. Clientul simte că ești înțelegător și “brusc” poate să te plătească.
Ah da, și nu uita de contract! pentru că este esențial, pentru a te asigura că vei fi plătit.
Quick story. Am pățit o fază în care i-am făcut clientului un plan de plăți pe o perioadă de 8 luni pentru că nu putea plăti suma întreagă în timpul pe care l-am propus eu. Chiar dacă am avut contract semnat și toate lucrurile puse la rând, plata finală mi-a făcut-o după 1 an și vreo 3 luni. De ce? Am pus mai mult preț pe relația pe care am construit-o pe parcursul proiectului. A fost genul de client autentic și onest la care i-am înțeles provocările. Totuși sper să nu se mai întâmple 😬