Pentru a deveni un strategist de brand, trebuie să câștigi mai întâi încrederea potențialilor tăi clienți. Încrederea se construiește prin intermediul unui proces riguros și prin înțelegerea profundă a nevoilor și obiectivelor clientului.

Fă due diligence

‍Un prim pas crucial este să analizezi cât mai aprofundat brandul pentru care vei crea strategia. Este important să investighezi și să înțelegi istoria, valorile, poziționarea și identitatea brandului înainte de a începe procesul de creare a strategiei. Acesta este momentul în care ar trebui să afli tot ce poți despre companie, industrie, publicul țintă și concurență.

Înțelege piața și brandul

‍Pentru a câștiga încrederea clientului, trebuie să demonstrezi că înțelegi în profunzime contextul pieței și specificitățile brandului său. Astfel, poți realiza o analiză a concurenței, a tendințelor din industrie și a nevoilor publicului țintă.

Învață cât mai multe despre client

‍Pentru a construi încrederea clientului, trebuie să investești timp în a-l cunoaște cât mai bine. Ascultă cu atenție, adresează întrebări relevante și învață despre obiectivele, valorile și provocările pe care le întâmpină. Cu cât înțelegi mai bine nevoile și dorințele clientului, cu atât vei putea dezvolta mai ușor o strategie de brand blăniță.

Evaluează stadiul actual al brandului

‍Înainte de a semna contractul și a începe procesul de dezvoltare a strategiei de brand, este important să realizezi o evaluare aprofundată a situației actuale a brandului. Să vezi cam pe unde se situează brandul. Identifică punctele forte, vezi ce trebuie îmbunătățit, cum se poziționează față de nevoile publicul țintă, ce face concurența și nu face brandul tău și identifică oportunitățile de creștere.

Prezintă strategia de brand ca pe un mindset, nu doar un proces

‍Atunci când vorbești cu clientul despre strategia de brand, este important să subliniezi faptul că aceasta este mai mult decât un simplu proces. Arată-i clientului că strategia de brand reprezintă o mentalitate care trebuie implementată în întreaga organizație. Ajută-l să înțeleagă că o strategie de brand bine pusă la punct poate avea un impact semnificativ asupra afacerii sale și asupra modului în care este percepută de public.

Spotlight

În această ediție punem lumina reflectoarelor pe vulturul fondator al Librăriei de Design, Ștefan Asafti.

1. Te-ai simțit vreodată descurajat când vine vorba de munca ta? Dacă da, cum ți-a afectat asta creativitatea și ce ai făcut să îți recâștigi încrederea?

Descurajarea face parte din toată călătoria asta prin design. M-am simțit mai mult dezamăgit. Cred că asta-i cuvântul potrivit. Când n-am mai avut pe cine să dau vina (client) am ajuns să dau vina pe mine. Mi-am dat totuși seama că vina este doar a mea și că tot eu sunt cel care poate mișca lucrurile.

Când am început, eram prins în emoții și aveam o mentalitate complet greșită. Făceam prea multe presupuneri care îmi cauzau probleme. Dar, thank God, că am ajuns la un punct în care am devenit tot mai conștient de mine.

Ceea ce m-a ajutat să depășesc momentele dificile a fost să mă gândesc la ce am făcut bine și unde am greșit, prin introspecție. În felul ăsta îți dai seama că nu-i chiar așa de nasol pe cât credeai.

2. Care sunt cele mai bune 3 sfaturi pe care ți le-ai da, dacă ai începe din nou?

Cunoaște-ți numerele. Dacă vrei ca viața ta de freelancer să fie sustenabilă pe termen lung, atunci fă bine și fă tracking la tot ce intră și tot ce iese din firmă ta. Poți cheltui mult prea ușor, iar dacă nu știi cât anume îți permite buzunarul vei lua decizii proaste, iar asta te poate duce în cap, rapid.

Fă-ți un sistem propriu de productivitate. De cele mai multe ori lași foarte multe lucruri în aer crezând că le vei reține. În viața reală nu se întâmplă așa. Ai nevoie de un second brain care să te ajute în rezolvarea taskurilor, organizarea în calendar, follow-up și comunicarea eficientă cu lumea din jurul tău.

Ai grijă de sănătatea ta. Mișcarea și sportul ar trebui să devină non-negociabile. Mă bucur că am început să fac sport constant, iar asta îmi ajută mintea să stea sharp.

3. Cum îți menții motivația și interesul în munca pe care o faci?

Făcând. Doar făcând. Dacă mă opresc asta înseamnă sfârșitul lumii. Când mă apuc de ceva simt că pot contribui în lumea asta. Este cea mai bună motivație. Apoi văd reacțiile oamenilor, iar asta creează un momentum tare fain și-mi vine să fac mai mult. Nu se termină niciodată.

4. Cum ți-ar plăcea ca oamenii să își amintească de tine?

Câteodată mă mai gândesc la întrebarea asta. Nu degeaba este aici în newsletter :)) Mi-ar plăcea să își aducă oamenii aminte de mine ca fiind omul ăla creativ care a dat (80%) mai mult decât a luat (20%). Pe principiul Pareto, să fie frumos.

Fragmente din cărți

Azi povestim despre "Contagious: Why things catch on", o carte scrisă de Jonah Berger. Dacă vrei să afli cum se răspândesc ideile și de ce anumite lucruri devin virale, această carte este un punct ok de pornire.

Jonah Berger a pus sub lupă fenomenul viralității și descrie o serie de strategii pe care le poți folosi pentru a face ca ideile tale să fie ”contagioase”. (Disclaimer: nu există o rețetă secretă pentru a deveni viral)

Te lăsăm cu 3 idei din carte:

1. Lecția numero uno: o poveste emoționantă și autentică are mai multe șanse să se răspândească. Oamenii sunt atrași de lucruri care le provoacă emoții puternice și care le stârnesc interesul.
2. Un alt factor important în răspândirea lucrurilor este ușurința cu care pot fi transmise mai departe. Dacă îți dorești ca ideile tale să zboare nestingherite, este important să le facilitezi ”calea”. Fă-le simple, concise și ușor de înțeles, astfel încât oamenii să le poată împărtăși cu ușurință altora.
3. Creează o comunitate în jurul unei idei. Oamenii sunt mai predispuși să împărtășească idei și să se implice dacă se simt parte dintr-o comunitate. Creează un mediu în care oamenii să se simtă conectați și implicați și în care sharing chiar este caring.

Spotlight

Flexibilitate, independență și bani. Iluziile la început de freelancing.

Flexibilitatea programului. Ideea seducătoare din spatele acestui motiv este faptul că îți poți stabili propriul program de lucru. Nu mai e ca pe vremea când erai angajat de la 9 la 17. Acum, poate fi oricând ai tu chef și oriunde.

În realitate programul tău de freelancer va fi împrăștiat peste tot. Nici nu știi de ce naiba să te mai apuci. Responsabilitățile tale cresc semnificativ. Când erai angajat nu trebuia să îți bați capul cu plata taxelor, a asigurărilor medicale, a contabilului ș.a.m.d. Era ușor pentru că alții se ocupau de asta.

Independența. Ideea seducătoare este faptul că te poți considera propriul tău șef și că ai libertatea de a lua decizii legate de proiectele pe care le alegi, nefiind supus regulilor și restricțiilor impuse de un angajator.

În realitate ai plecat ca angajat dintr-o firmă și ai ajuns tot un fel de angajat în propria ta firmă. Asta pe principiul, tu centrezi, tu dai cu capul. Adică vei face munca mai multor oameni încă de la bun început. Se poate numi asta independență? 😵‍💫

Vrei să câștigi mai mulți bani. Ideea seducătoare este faptul că vei face lejer o grămadă de bani pentru că vei avea posibilitatea să lucrezi cu mai mulți clienți simultan.

În realitate va trebui să negociezi. Skill-ul ăsta poate face o mare diferență în buzunarul tău. Ce-i și mai dificil este să îți evaluezi propria ta valoare în piață. Degeaba ceri mii de euro pe proiecte dacă nimeni n-a auzit de tine și n-ai ce arăta. Apoi să nu uităm că toți banii pe care îi faci nu sunt ai tăi, pentru că ai de plătit taxe, impozite, cheltuieli și altele. Și tu vrei să te faci freelancer pentru a face mai mulți bani. Pfff (troll)

Dar freelancing-ul e fain 😍 merită.

‍