ediția 16

De ce procrastinezi chiar și atunci când te simți prost că faci asta

3
 min timp de citire

Procrastinarea este un fenomen cu care ne confruntăm cu toții, dar totuși este unul dificil de înțeles. Deși majoritatea dintre noi știm că amânarea lucrurilor duce la mai mult stres inutil, uite că tot continuăm să o facem. De ce?

Unul dintre cele mai importante motive ar putea fi lipsa motivației. Când nu suntem motivați să facem ceva, este easy-peasy să amânăm acea activitate. Hai că mai merge un episod pe Netflix. Deși suntem conștienți că este important să facem o chestie, lipsa motivației ne face să nu avem energia sau dorința de a ne apuca de ea. Atunci când îți pierzi motivația, este important să îți amintești întotdeauna DE CE faci ceea ce faci. Care este obiectivul tău și ce beneficii îți aduce munca ta.

Al doilea motiv pentru care continuăm să scrollăm pe Insta în loc să ne terminăm treaba poate fi frica de eșec. Mulți dintre noi amânăm lucrurile din teama de a nu reuși sau de a nu fi la înălțimea așteptărilor. Guess what, chestia asta poate să ducă la un blocaj creativ which can stay with you for a long time. Amintește-ți mereu că doar prin exercițiu poți să te perfecționezi. ”Bad art is better than no art”. 😉

Un alt motiv super des întâlnit pentru procrastinare este distragerea. Pe bune, când îți bâzâie telefonul din 5 în 5 minute pentru că primești notificări, este destul de dificil să rămâi în flow și să te concentrezi pe a face ceea ce ai de făcut. Distragerea atenției este un currency pe care platformele de social media îl capitalizează la maxim. Pune notificările pe mute și recapătă din atenția de care chiar ai nevoie.

Last but not least, modul în care ne gestionăm timpul este un alt factor care poate influența destul de mult procrastinarea. Mulți dintre noi nu știm cum să organizăm timpul într-un mod eficient, ceea ce duce la amânarea lucrurilor până când deadline-ul bate la ușă.🧟‍♂️  Aici trebuie să găsești tu rețeta potrivită pentru tine.

Spotlight

Azi punem reflectorul pe Robert, un ilustrator și graphic designer ambițios, înarmat cu multiple skilluri, care a devenit de curând tăticul lui Robo the Nutcracker. Cum adică cine este Robo the Nutcracker?! Uite aici, este chiar el.

De fapt, prietenii tind să îl asocieze pe Robert cu Robo, dar el preferă să se asocieze cu Naruto, pentru că nu îi place să primească totul de-a gata și este pregătit oricând să lupte pentru a-i fi recunoscută adevărata valoare.

I-ar plăcea să stăpâneasca veșnic teleportarea pentru că nu ar mai pierde timp în trafic. Crede că dacă oamenii s-ar gândi la toți cei din jur cu cel puțin 10% mai mult, am trăi într-o societate puternică, unită și mai bună.

Pe Robert îl găsești pe Insta, Behance și soon și pe site-ul său.

Te-ai simțit vreodată descurajat când vine vorba de munca ta? Dacă da, cum ți-a afectat asta creativitatea și ce ai făcut să îți recâștigi încrederea?

Am lucrat (și încă lucrez) de foarte multe ori la psihicul meu, în primul rând că să pot trece mai ușor peste lucrurile care se întâmplă de cele mai multe ori unui creativ (un feedback adresat mai dur, o factură neachitată la timp, grija că de unde mai fac rost de clienți, deadlines) și da, aceste lucruri adunate, mai ales unui designer la început de drum, sunt moartea pasiunii.

Însă m-am simțit descurajat când am încercat să ies în lume și să încerc să fiu angajat în domeniul pe care îl consider eu că mă avantajează și pot face performanță, iar răspunsul celor mai mulți angajatori a fost unul negativ.

De fiecare dată când primeam un răspuns negativ, strângeam din dinți și metaforic îmi ștergeam lacrimile, mă puneam să creez un proiect fictiv sau o ilustrație care ajungea să fie văzută de anumiți oameni, care ulterior au ajuns să îmi devină clienți. Pentru mine a funcționat faptul că uneori m-am pus pe locul doi și am refulat în ilustrație și graphic design (cursuri și proiecte fictive)

Dacă ar fi să o iei de la 0, care sunt 3 lucruri la care ai acorda cea mai mare atenție. De ce?

Dacă ar fi să încep din nou totul de la 0, aș vrea să îmi pun bazele corecte în:

  1. Identitatea de brand: ca să fie mult mai ușor și să nu pierd proiecte faine pentru că nu știu care sunt bazele unui logo sau unui branding și să știu cum să integrez mai bine ilustrația într-un brand.
  2. În marketing: ca să cunosc bine o comunicare mai eficientă, profesionistă și să mă facă mai bine văzut pe platformele de promovare.

și 3. Aș încerca să mă cunosc mai bine, pentru a intra într-un echilibru cu mine însumi. Să nu dau un răspuns când sunt obosit, nervos sau agitat. Să știu cât timp pot lucra și de cât am nevoie pentru regenerarea creativității și oboselii fizice. And so on..

Cum ți-ar plăcea ca oamenii să își amintească de tine?

Este puțin cam devreme să răspund la această întrebare pentru că încă nu am ajuns în apogeul carierei mele, dar în momentul de față mi-ar plăcea să își amintească oamenii de mine ca și o persoană optimistă, carismatică și profesionistă. Aaa și de ROBO care va aduce multe lucruri faine in social media. :D

Fragmente din cărți

Azi vorbim despre Grit. Puterea pasiunii și a perseverenței de Angela Duckworth.

Eu propun ca anul ăsta să fie despre curaj. Despre a face lucruri grele din care să putem învăța accelerat și pe care să le ducem la bun sfarșit. Agree?

Una dintre ideile principale din carte este asta: cheia succesului nu este dată de talent ci  reprezintă combinația dintre pasiune și perseverență susținute pe termen lung pentru a atinge un obiectiv.

Grit mai înseamnă că termini ceea ce ai început și depui eforturi zilnic pentru a deveni mai bun decât în ziua precedentă. Măcar cu 1% în fiecare zi.

Cartea oferă sfaturi practice și strategii pentru dezvoltarea “curajului” (grit) și prezintă știința din spatele acestuia. Nu doar că îți dă un boost să faci chestii dar grit-ul e ceva de care avem nevoie în viața noastră creativă. De câte ori n-ai dus la bun sfârșit un lucru? ca mai apoi să-ți pară rău. Mi s-a întamplat de multe ori și cel mai probabil mi se va mai întampla, dar ce am reușit să îmi îmbunătățesc semnificativ în ultimii ani, este disciplina de a face lucruri.

Resurse utile

Apeși butonul de Snooze prea des iar după ce te trezești de-a binelea zici “’tui ceapa măsii de treabă”? Nici un bai, se rezolvă. Iată aplicația Alarmy pentru iOS și Android.

Eu o folosesc zilnic pentru că literalmente mă obligă să mă trezesc. Și nu am buton de snooze. BUT there’s a catch. Ai mai multe moduri prin care poți să te trezești.

  1. Să scuturi telefonul (are diferite niveluri de intensitate și până nu termini de scuturat nu se oprește alarma). După ce-l scuturi, crede-mă că nu îți mai vine să te pui în pat.
  2. Să faci o poză peste altă poză :)) Asta te ridica efectiv din pat.
  3. Calcule matematice. Na!

Sper să-ți folosească!

Freelancing

Ce fel de clienți atragi cu prețul tău?

Există situații în care clientul își cunoaște destul de bine problema, dar nu are perspectiva completă. Încă nu îi este articulată problema suficient de bine, iar tu ești expertul care poate să-i aducă acea claritate de care are nevoie.

În contrast cu genul ăsta de clienți, mai sunt și cei care habar n-au de problemele pe care le au și cred că au nevoie de “ceva”.

Pe acești clienți trebuie să îi porți prin tot procesul tău de la început până la sfârșit: să le explici exact care sunt pașii pe care urmează să îi faci, de ce faci toate astea și care va fi posibilul outcome.

Toate astea pot fi în multe cazuri o mare pierdere de timp, mai ales dacă tarifele pe care le practici sunt mici. Cu tarife mici, atragi genul ăsta de clienți care nu își cunosc propriul business sau, mai rău, nu își cunosc nici chiar domeniul.

Clienții care acceptă tarife mai mari sunt cei care au o experiență mai vastă cu businessul lor și probabil s-au mai lovit de situații similare, pe care acum le înțeleg.

Ei sunt cei care au nevoie de opinia și perspectiva designerului profesionist pentru a putea confirma care anume este problema reală a businessului lor.

Dar să nu fim ipocriți. Când ești la început de drum este normal să practici un preț mai mic, însă este foarte important să prinzi din timp semnalele astea de red-flags să le poți conștientiza și evident să îți micșorezi cât se poate de mult “suferința”.

Portret Stefan Asafti