Ediția 93
Când clientul tău vine cu idei spontane în toiul proiectului, înseamnă că e timpul să-ți netezești mustățile (dacă ai) și să nu te panichezi.
O idee nu are valoare până nu este pusă în practică. Nu există idei bune sau rele. Există doar idei, ș-atât.
Dar, la fel de important este modul în care alegi să reacționezi și să implementezi aceste idei, dacă ele chiar merită puse în aplicare.
Hai să facem un reality check rapid. Unele idei, mai ales cele care apar de la client în momente total nepotrivite, pot schimba în totalitate direcția proiectului dacă nu sunt trecute prin filtrele potrivite.
Un proiect poate să o ia razna foarte ușor dacă nu ești pregătit/ă să gestionezi momentele delicate și să stabilești limite clare. De aceea, este esențial să ai un set de reguli și strategii prin care să poți filtra cerințele clienților și să eviți compromiterea calității muncii pe care o faci.
Să zicem că lucrezi la crearea unui logo pentru un brand, iar clientul vine cu o propunere spontană - să schimbi fontul folosit deoarece „pare mai modern” dacă alegi unul mai subțire.
La prima vedere, e no big deal, însă această modificare poate afecta coerența vizuală a logo-ului și poate modifica semnificativ percepția pe care publicul o are despre brand.
Un font mai subțire ar putea transmite o senzație de fragilitate sau eleganță, ceea ce ar putea să nu fie în concordanță cu valorile de stabilitate și forță pe care le promovează brandul.
Este important să analizezi dacă schimbarea sugerată este într-adevăr aliniată cu obiectivele vizuale și strategice ale brandului, sau dacă poate dăuna întregii identități vizuale.
Logo-ul nu este doar un element grafic; este expresia vizuală a brandului, iar schimbarea unui font sau adăugarea unei culori poate dezechilibra întregul concept de brand.
Tipic, ca un people pleaser dedicat, te conformezi și faci modificările, dar cu resentimente.
Deodată, proiectul începe să nu-ți mai placă așa de mult. Arată mai rău, nici nu-ți vine să-l mai pui în portofoliu. Începi chiar să te gândești dacă nu ar fi mai bine să renunți la colaborare, pentru că lucrurile s-au încâlcit rău de tot.
Este un cerc vicios în care modificările necontrolate îți afectează starea de spirit și calitatea finală a proiectului. Dacă simți că pierzi controlul asupra direcției, atunci proiectul nu va mai reprezenta valorile tale ca designer și nici nu va reflecta calitatea muncii tale. Bummer!
Pentru a reduce semnificativ frustrările astea acum și pe viitor, ai nevoie de un set de (1) filtre și (2) bariere care să te ajute să protejezi bunul mers al proiectului.
Filtrele și barierele pot reprezenta modul tău de a spune "NU". De cele mai multe ori este dificil să spui "nu". Ba chiar nici nu știi când ar fi momentul să zici asta. Have no fear! folosește filtre și bariere.
Filtre
Când te atașezi prea mult de munca ta, devii perfecționist/ă.
Perfecționismul îți poate fura timp prețios – timp care ar putea fi folosit pentru proiecte noi, mai profitabile. Trebuie să ții cont că detaliile pe care le consideri tu importante, clientul poate nici nu le vede.
Valorifică-ți timpul trecându-ți munca printr-un filtru al priorității și al impactului real.
Gândește-te ce impact are fiecare detaliu asupra scopului general al proiectului și dacă acel efort este justificat. În final, timpul tău este limitat, și fiecare minut alocat unui detaliu nesemnificativ este un minut pierdut din oportunități mai valoroase.
Adevărata valoare este să știi să discerni între ceea ce contează și ceea ce este doar un detaliu secundar.
Tre să ciulești urechile și să-l asculți activ pe client. Oferă-i sentimentul că îl înțelegi, chiar dacă nu ești neapărat de acord.
Odată ce clientul simte că este ascultat, devine mai dispus să accepte direcția pe care o propui tu. Este o lecție esențială pentru orice designer: nu trebuie să fii de acord cu tot ceea ce spune clientul, dar este crucial să-i oferi sentimentul că vocea lui contează.
Ascultă cu atenție, reformulează ce auzi și răspunde cu soluții care arată că ai înțeles cu adevărat problema.
Clientul va simți că este parte din procesul creativ și că punctele lui de vedere sunt luate în considerare, chiar dacă nu sunt întotdeauna implementate exact așa cum le propune el.
Bariere
Un designer bun nu doar face alegeri bune – ci știe să le argumenteze.
Fără context, ideile tale devin abstracte și pierd din valoare. Când taci, tăcerea ta este umplută de presupuneri ale clientului.
Claritatea înseamnă înțelegere, înțelegerea aduce acceptare, iar acceptarea într-un final începe să aducă bucurie și rezultate bune pentru toată lumea.
Fii clar, fă efortul să explici! Este important să îți educi clienții în privința deciziilor de design pe care le iei.
Argumentația solidă și clară este o barieră puternică împotriva solicitărilor inutile sau dăunătoare. Explică, cu exemple vizuale dacă e nevoie, cum anume anumite alegeri contribuie la succesul proiectului.
Clientul trebuie să vadă că deciziile tale au la bază o strategie solidă și că nu sunt doar preferințe subiective.
Am un client cu care lucrez de trei ani și ceea ce apreciez cel mai mult la el este că deciziile pe care le ia sunt întotdeauna bazate pe argumente solide. Mai exact, mă refer la deciziile de design. Asta îmi oferă oportunitatea să avem discuții intense și constructive, în care să îmi susțin ideile și convingerile până la capăt.
Fără discuție – contractul este bariera de bază. Trebuie să fie semnat și clar stipulat.
Contractul trebuie să definească toți pașii pe care tu și clientul agreați să îi parcurgeți. Schimbări care modifică direcția inițială a proiectului trebuie asumate, iar pentru acestea să fie stipulate costuri suplimentare.
Poți chiar include un tarif orar pentru orice schimbare adițională care poate apărea pe parcurs. Contractul este cea mai bună barieră împotriva haosului creativ.
Dacă un client știe că fiecare modificare neprevăzută implică și costuri suplimentare, va fi mult mai atent la solicitările pe care le face.
Pe lângă filtre și bariere, un alt element crucial în gestionarea relației cu clienții este comunicarea continuă.
Trebuie să fii proactiv/ă în a oferi update-uri și a cere feedback. Astfel, clientul nu va simți nevoia să intervină cu „idei spontane” care să deregleze tot planul.
Comunicarea regulată ajută la setarea unor așteptări corecte și la evitarea momentelor de „surprise madărfacăr” în care clientul dorește să facă schimbări mari pe ultima sută de metri.
Discută despre progres, despre direcția creativă și despre deciziile luate, pentru ca toate părțile să fie pe aceeași lungime de undă.
Clienții au nevoie să se simtă în control. Odată ce stăpânești acest principiu și știi cum să le ghidezi așteptările, relația client-designer devine una de respect și colaborare adevărată.
E important să realizezi că rolul tău nu este doar să „livrezi design”, ci să creezi o experiență pozitivă pentru client și să-l educi pe parcurs.
Cu cât clientul înțelege mai bine procesul tău creativ, cu atât va fi mai dispus să îți ofere spațiul necesar pentru a face treabă bună.
Ține minte: filtrele și barierele sunt “tool-urile” prin care spui “NU”.