Ediția 96

Lumea pe care o vezi sau cea care ți se arată?

3
 min timp de citire

Tema newsletterului de azi pare să se alinieze, din întâmplare, cu ce se petrece recent în politica din România.

După ce am terminat de scris, am avut acel sentiment că această ediție ar putea fi percepută ca având un iz politic – ceea ce e complet pe lângă subiectele acestui newsletter.

Totuși, asta mi-a dat de gândit: privim totul printr-un context pe care alții ni-l oferă.

Dacă n-ar exista tensiunile politice actuale sau manipulările care ne înconjoară, textul de azi ar fi unul mult mai „curat”.

Nici nu ți-ar trece prin minte să te gândești la idioții care cred în 5G, la „marea evadare” din Matrix sau că Gaza are vreo legătură cu gazul.

Anyway, ideea principală e asta: percepția asupra lumii e modelată de felul în care ne este prezentată.

Ai observat vreodată că două persoane pot privi aceeași imagine, dar să vadă lucruri complet diferite?

Așa funcționează percepția noastră: e ca un puzzle care se construiește din informațiile primite și modul în care sunt prezentate.

În era digitală, unde informația curge neîntrerupt, ceea ce vedem, modul în care ni se prezintă și cine alege să ne-o arate face toată diferența.

Problema cea mare este distorsiunea percepției

Într-o lume saturată de imagini perfecte pe Instagram, de titluri senzaționaliste și de filtre virtuale, percepția devine mai puțin despre realitate și mai mult despre interpretare.

Aici apare provocarea: cât din ceea ce vedem reflectă adevărul și cât este distorsionat?

Când totul este prezentat într-un context optimizat pentru like-uri și engagement, noi începem să privim lumea printr-un „filtru social”.

Contextul creează semnificație

Ce vedem e doar o parte a poveștii; contextul în care ni se prezintă influențează enorm cum percepem lucrurile.

Un exemplu clasic este arta modernă: o pictură minimalistă, expusă pe un perete alb într-o galerie, va fi percepută ca valoroasă.

Același obiect, așezat într-un colț de stradă, poate trece neobservat.

Artistul britanic Banksy a făcut o mișcare similară în 2013.

Pânze originale, semnate de acesta, au fost vândute dintr-un stand din Central Park, New York, la prețul de doar 60 de dolari bucata.

La standul improvizat, era un bărbat care părea să vândă falsuri semnate Banksy.

Multe dintre lucrări, evaluate la până la $20.000 fiecare, au rămas nevândute până la finalul zilei.

Așa funcționează și în branding: o poveste bine construită transformă un simplu produs într-o experiență.

Fii conștient de context. Nu reacționa imediat. Înțelege că ceea ce vezi are un fundal mai complex decât pare.

Cine controlează narațiunea, controlează percepția

În marketing, storytelling-ul este madafokin’ cheia.

Companiile care își cunosc publicul știu cum să le modeleze percepția prin povești care rezonează.

Netflix, de exemplu, nu e doar o platformă de streaming – este „prietenașul tău de relaxare”.

Apple nu vinde gadgeturi; vinde „simplitate și eleganță”.

În viața de zi cu zi, percepția e influențată de aceleași principii: cine spune povestea și cum o spune contează enorm.

Emoțiile amplifică percepția

Poveștile bine spuse au puterea de a trezi emoții intense în noi. Cel mai des, deciziile pe care le luăm sunt ghidate de emoții. Pur și simplu acționăm, fără să analizăm în detaliu, iar abia apoi încercăm să ne justificăm alegerile.

Așa funcționează mecanismul, iar adevărul e că nimeni nu e imun la influență.

Emoțiile joacă un rol esențial în felul în care percepem lumea.

Fie că vorbim despre o reclamă care ne face să râdem sau despre o știre care ne sperie, ceea ce simțim influențează ceea ce credem.

Așa se explică de ce amintirile puternic emoționale tind să rămână mai mult în mintea noastră. Brandurile și creatorii de conținut cunosc acest principiu și îl folosesc pentru a crea o conexiune profundă cu publicul lor.

Exact cum s-a întâmplat recent, din păcate, pe scena politică. Povești bine construite, cu o miză mare, au reușit să atragă milioane de oameni care au ajuns să le creadă fără să mai pună la îndoială.

Analizează ce emoții îți provoacă ceea ce vezi, auzi și citești. Sunt autentice sau intenționat exagerate pentru a te manipula?

Pe scurt

Trăim într-o lume în care realitatea nu este doar percepută, ci adesea creată de contextul și emoțiile pe care ni le oferă ceilalți.

Fie că e vorba de reclame, știri sau povești politice, ceea ce vedem este rar obiectiv și aproape întotdeauna influențat de interese ascunse.

Dă liber curiozității, pune întrebări și nu accepta poveștile fără să le analizezi.

Gândirea critică este cel mai puternic instrument în vremuri de manipulare.

Portret Stefan Asafti