Cum îți stabilești corect prețul pe oră ca graphic designer

Autor:
Stefan Asafti

Lucrezi în graphic design și nu știi cum să calculezi prețul pe oră? Iată tot ce trebuie să știi despre această strategie de pricing.

01. Prețul pe oră, bazat pe salariul anual și costul de producție

Știi care-i una dintre cele mai mari probleme pe care o avem noi, designerii? Faptul că prețurile pe care le practicăm le culegem din neant și că în general nu ne știm cifrele.

Truth be told, le dăm din burtă și după ureche. De ce facem asta? Câteva motive.

Nu avem experiență suficientă, încercăm să copiem alți oameni pe sistemul că dacă lor le merge, îmi merge și mie, ne lăsăm călăuziți de noroc (când apare), nu ne cunoaștem adevărata valoare și nu suntem familiarizați cu anumite strategii de pricing.

Toate astea contribuie la imposibilitatea de a cere un preț ferm pe munca noastră și de a merge înainte cu încredere.

Lași bani pe masa clientului dacă prețul este prea mic? Sau pierzi proiecte pentru că prețul tău este prea mare? Hâ hâ? Din punctul meu de vedere “adevărul” trebuie să fie undeva la mijloc între “mare” și “mic”.

Dacă nu ți-ai pus vreodată problema reală a prețului pe oră, îți dau niște sfaturi. În primul rând trebuie înțeles de la bun început că prețul și valoarea sunt subiective. Punct.

Cineva, undeva o să vrea să plătească mult mai mult pentru același produs sau serviciu. Iar valoarea este în ochii privitorului. Pentru mine, fotografia printată din rama de pe perete este mult mai valoroasă decât televizorul de 123 cm 4K cu nșpe mii de funcționalități.

Time is money, vorbă din popor. Chiar adevărată, însă nu tot timpul.

Am să vorbesc mai extins despre subiectul ăsta în viitoarele emailuri, dar pentru început hai să o luăm de bună. Time IS money. Ca lucrurile să fie simple și clare trebuie să cunoști 2 aspecte principale: prețul pe oră și costul de producție.

Ne băgăm puțin în cifre, dar promit că la final o să fie clară treaba.

Prețul pe oră, bazat pe salariul anual

Această modalitate de calcul este una directă și simplă, dar nu foarte precisă. Poate ești un part-time freelancer și angajat full-time.

Prețul pe oră îl poți determina pornind de la cât câștigi tu pe an (sau na, cât crezi că valorezi). Să presupunem că ai însumat toate proiectele tale făcute anul trecut plus salariu și ti-a ieșit o sumă undeva la 20.000 €. Iei suma asta și o împărți la 2080 (adică echivalentul la 40 de ore pe săptămâna timp de 52 de săptămâni 40×52). Așadar avem 20.000 / 2080 = 9.615. Evident că rotunjim tot timpul în sus, nu în jos deci 10 € / oră.

Ăsta este prețul minim pe care trebuie să îl practici pentru a câștiga 20k într-un an.

Tip: dacă ai dileme și nu știi unde te încadrezi cu cei 10 € pe oră, îți pot spune eu doar din experiență că în România între 10-15 € e low-end, 20-25 € este considerat medium, ușor spre high, ce-i peste 35 € e deja high-end. Ce-i sub 10 €, în domeniul ăsta nu se merită. Ia asta cu o doză de subiectivism. Vorbesc de freelancing, nu de agenții.
Pret pe ora

Cost de producție

Acum că știi prețul pe oră, hai să calculăm costul de producție. Tot pe principiul time is money, înmulțești câte ore îți ia să faci un task, cu prețul pe oră.

Exemplu

Dacă trebuie să faci o broșură care îți ia 12 ore x 10 € / oră = 120 €. În cazul în care trebuie să cumperi tu orice fel de asset, fie imagini stock, vector, fie că lucrezi cu cineva pe ilustrații etc. toate aceste extra costuri trebuie adăugate la cei 120 €. De dragul exemplului să zicem că aceste costuri sunt de 30 €. Prețul aproape final este 150 €. Aproape final pentru că trebuie, musai și neapărat să adaugi o margine de profit. Nu uita că toate proiectele trebuie să fie profitabile. Un 30% e un sweet spot, dar se pot practica și margini mult mai mari, evident că și astea depind de multe aspecte. Quick math 150×0.3=45, drept urmare, 150+45=195 (rotunjim în sus) și costul final de producție este 200 €, pentru broșură.

Cum estimezi eficient costul de producție?

Ei bine, aici există o problemă veche și sunt sigur că și tu ai trecut prin ea. Supraestimăm cât timp ne-a luat să facem un task și subestimăm cât timp ne-ar lua să facem un alt task. Nu ți s-a întâmplat să lucrezi la ceva și să ai impresia că a durat mult mai mult? Nu te-a întrebat nimeni “cât timp îți ia să faci lucrarea X?” și tu să îți dai seama că de fapt ai lucrat de 2 ori mai mult? Don’t worry, nu ești singura persoană care a trecut prin asta și până la urmă e ceva omenesc.

Personal, cred în obiceiurile bune. Acele obiceiuri care la un moment dat devin automatisme. Unul din ele este time tracking. Dacă nu îl faci, nu o să știi cu adevărat cât timp necesită ceea ce faci. Da, știu…poate să fie dificil să tot track-uieşti timpul, dar gândește-te că o faci pentru tine.

O faci ca după un timp, să poți trage linie și să descoperi cu o mai mare acuratețe cât timp îți ia să faci diverse lucruri.

O faci pentru că vrei să vezi unde îți zboară timpul. Îți pot spune din experiență, că după ce practici arta track-uitului îți vei dezvolta un al 7-lea simţ și îți va fi mult mai ușor să faci estimări. Altfel dai cifre din burtă. Recomand aplicația Toggl sau Rescue Time

Am tot povestit de prețul pe oră și simt nevoia să fac următoarea observație. Acestă cifră te ajută să iei decizii clare când estimezi proiecte. Prețul pe care îl primește clientul este fix. Recomand prețul fix de fiecare dată când se poate da.

Poți lucra pe oră doar în cazul intervențiilor mai mici și în cazul lucrărilor care nu știi cât timp durează și care este frecvența cu care vin modificările. Ține minte! prețul pe oră are un mare dezavantaj și anume că ești penalizat pentru eficiență. Cu cât lucrezi mai rapid, cu atât ești plătit mai puțin. Păi e normal? Nu e. Tu, în timp acumulezi experiență și vei valora mai mult, așadar prețul trebuie să crească proporțional cu asta.

Cost de productie

02. Prețul pe oră în funcție de cheltuieli personale și business

Totul începe de la cheltuielile lunare.

Pentru asta trebuie să îți faci o listă simplă, care poate cuprinde următoarele: chirie, utilități (apă, electricitate, internet, gaz), sănătate, transport (asigurare mașină, benzină etc), mâncare, contabilitate, licențe software, sală, mâncare de câini…you name it!

Atâta timp cât există o cheltuială, trebuie cuprinsă în listă. De ce este mai dificil de calculat prețul pe oră? Pentru că trebuie să identifici toate elementele astea. Ia timp. Așa că ai răbdare și gândește-te bine la toți banii pe care îi dai cuiva.

Cheltuieli lunare

Bun! Ai lista? Tragi linie și însumezi toate cifrele. De dragul exemplului să zicem că ai costuri de 1000 € / lună. Îți dai seama că dacă tu faci 950 € într-o lună, pierzi bani și dacă faci 1050 €, ești pe profit cu 50 dă euroi, bani pe care poți să îi economisești sau să faci altceva cu ei.

Acum iei ăștia 1000 € și îi înmulțești cu 12 (luni) să obții costurile pe an. 1000 x 12 = 12.000 € / an.

Costuri totale anuale

Ce nu am pus la socoteală în categoriile de mai sus, sunt eventualele taxe pe care le plătești statului nostru drag. Astea variază în funcție de entitatea sub care lucrezi (SRL / PFA), dar să zicem, tot de dragul exemplului, că taxele sunt de 30%.

Taxe estimate

Înmulțim 12.000 x 0.3 = 3600 (taxe), așadar cheltuielile pe an se transformă în 12.000 + 3600 = 15.600 €.

Costuri totale anuale

În teorie, atâția bani trebuie să faci să îți acoperi cheltuielile personale și de business. Ca și la primul nostru calcul, împarți totul la 2080. Așadar, 15.600 / 2080 = 7.5 € / oră. Hai să facem un reality check. Cine naiba lucrează fără oprire atâtea ore?

Trebuie să iei în considerare vacanța, concediul medical, sărbătorile naționale etc. De fapt cam 80% ar fi un sweet spot, ăsta este echivalentul la 1664 ore. Ca lucrurile să fie ușoare, am făcut aici un tabel cu echivalentul orelor cu o scădere de 5%.

Notă:

Orele taxabile sunt alea pe care le poți factura către client. Dacă îți faci curat printre acte 2 ore pe săptămână, alea nu le poți factura. Dacă urmărești 4 ore de tutoriale pe săptămână, să înveți ceva feature nou în Illustrator, nici pe alea nu le poți factura. (N-ar fi corect oricum față de client.)

Noul calcul vine 15.600 € / 1664 ore = 9.375 € (adică rotunjim în sus) → 10 € / oră.

That’s it!

Pret pe ora

Nu uita că pentru a face 15.600 € pe an, tu trebuie să taxezi serviciile tale cu minim 10 € / oră, ca la final să fii pe 0. Când îți calculezi costul de producție musai să adaugi o margine de profit de câteva procente (20-30% sau poate chiar mai mult).

03. Prețul pe oră în funcție de costurile operaționale ale unei agenții

Modalitatea de calcul a prețului pe oră este mai complicată ca și până acum, pentru că este necesar să îți cunoști cifrele bine. Sau dacă nu le cunoști așa de bine, e momentul să începi să sapi adânc după ele.

În momentul în care ai angajați, lucrurile devin mai complexe. Timpul este deja cumulat din mai multe direcții.

Pentru următorul calcul trebuie știute cheltuielile agenției. Există tot felul de accounting softwares care fac o treabă bună când vine vorba de managementul cheltuielilor într-o firmă. De acolo poți extrage categoriile de cheltuieli relevante. Ca exemple, las câteva mai jos:

  • Salariile angajaților și taxele aferente
  • Chiria spațiului
  • Utilități (apa, gaz, curent, internet)
  • Consumabile (hârtie, cerneală imprimantă, agrafe de birou etc.)
  • Echipamente (calculatoare, monitoare, imprimante, în esență toate echipamentele necesare să îți faci treaba)
  • Asigurare medicală
  • Marketing și Advertising
  • Licențe de soft-uri și subscriptions
  • Mâncare
  • …și multe altele.

Toate astea vin puse într-un tabel, cu estimările de costuri corespunzătoare, cât e pe lună și cât e pe an.

Hai să ne reamintim că orele facturabile sunt acele ore pe care i le poți taxa clientului pentru munca făcută de un angajat. Ca exemplu, un office manager este foarte important într-o firmă, fără îndoială, însă de cele mai multe ori taskurile lui nu contribuie direct la proiectele care aduc bani în firmă.

În contrast cu asta, un programator poate să petreacă tot timpul lui făcând tot felul de taskuri care contribuie direct la proiectele care aduc bani. Așadar pe domnul programator îl poți considera 100% “facturabil”.

Scopul este să îți dai seama cât timp facturabil este folosit de fiecare angajat. Ziceam mai sus de 100% facturabil, dar cum am mai menționat, angajații tăi, n-au cum sa fie 100% productivi, așa că undeva la 80% e mai menajabil.

Pentru calculul orelor productive ale fiecărui angajat am pus la dispoziție acest tabel, de unde poți lua procentul corespunzător orelor.

Uite așa ai găsit numărul total anual de ore productive (sau facturabile) pentru întreaga agenție.

Într-un final, împărțim totalul costurilor anuale la orele de producție anuale și determinăm prețul pe oră, pe care îl rotunjim în sus bineînțeles.

Ca lucrurile să fie exponențial mai ușoare, am pus toate informațiile astea într-un framework, cu unele exemple. Îți recomand să îți faci o copie la acest fișier (File > Make a copy) pentru că nu știu cât de lungă o să îi fie durata de viață.

Tot ce trebuie să faci apoi este să completezi câmpurile și restul se calculează automat.

Sper că ai găsit utile toate aceste metodologii de setare a prețului pe oră și că lucrurile sunt mult mai clare. Sunt sigur că îți vei practica prețurile cu mai multă încredere de acum înainte. Ca designeri suntem mult mai valoroși decât credem, trebuie doar să avem mintea deschisă și să lăsăm deoparte fricile alea care ne opresc să creștem.

Înainte să închei, îți recomand cartea The psychology of graphic design pricing de Michael Janda. Informațiile share-uite cu tine sunt un mix din experiența mea și o adaptare a celor din această carte.


Învață să creezi oferte astfel încât să îți îmbunătățești rata de conversie a clienților cu ajutorul Opțiunilor de preț.

Vrei să pui și tu o cărămidă la baza Librăriei de Design?

Ne simțim onorați atunci când avem ocazia să colaborăm cu oameni dedicați și creativi. 🙃 Dacă vrei să ni te alături în aventura de a crea content educațional pentru designerii români, dă-ne un semn la join@librariadedesign.ro